ÃŽntr-un spectacol tehnologic impresionant desfășurat în Jinan, provincia Shandong din China, 110 roboÈ›i umanoizi au executat un dans perfect sincronizat, stabilind un nou record mondial omologat de Cartea Recordurilor pentru cel mai mare număr de roboÈ›i umanoizi care dansează simultan. Proiectul a fost dezvoltat de compania chineză AgiBot, care a trimis pe scenă 110 unități […]
Documentarul aduce în fața camerei nume grele: de la lideri din industrie precum Sam Altman (OpenAI), Demis Hassabis (Google DeepMind) sau Dario Amodei (Anthropic), până la critici vocali ai tehnologiei și activiști etici precum Tristan Harris.
Termenul de Apocaloptimist devine astfel concluzia la care ajunge autorul: o stare de spirit în care accepți că riscurile sunt catastrofale (apocalipsa), dar alegi să crezi că viitorul merită provocat prin acțiune și vigilență, nu prin resemnare.
Rezultatul? O dihotomie brutală între două tabere:
Am tot văzut în ultimele zile recomandări pentru acest documentar, The AI Doc: Or How I Became an Apocaloptimist, aşa că fiind un subiect de interes global, am zis să îi dau o şansă. Şi am făcut atât de bine, încât mi-am dat seama că trăiesc într-o perioadă în care pot spera la un viitor mai bun, în timp ce mă internez într-un spital de nebuni.
Deşi se insinuează că există o responsabilitate umană în tot ce facem, vorbim totuşi despre o cursă nebună spre necunoscut, o cursă chiar a înarmării. Interesant este că şi cele mai optimiste scenarii au cicluri din cele cu provocări mari şi foarte mari.
Hai să şi explicăm…
tabăra pesimiștilor – aceştia avertizează că ne jucăm cu focul și că dezvoltarea unei inteligențe generale artificiale ne-ar putea transforma într-o specie la fel de irelevantă precum furnicile.
tabăra optimiștilor – aceştia văd în AI singura șansă a omenirii de a rezolva boli incurabile, criza climatică și de a propulsa civilizația într-o epocă de aur a abundenței.
[embedded content]
Un lucru este cert – viaţa pe care o ştim toţi astăzi, va arăta complet diferit peste 10 ani. Rămâne să vedem sub ce formă.
Punctul de plecare al documentarului este cât se poate de simplu: regizorul însuși se uită la lumea în care urmează a deveni tată și este copleșit de anxietate. Într-o piață media plină de extreme, Daniel Roher pornește într-o investigație globală pentru a descoperi care-i treaba domle’ cu AI-ul ăsta.
Practic, toată lumea ştie că ce facem acum este extrem de riscant, dar dacă ne iese, băi tată dacă ne iese, va curge doar cu lapte şi miere. Dacă nu, probably we’re fucked.
Bine aţi revenit la un nou articol din categoria „am văzut”, secţiune în care îmi exprim o părere personală despre un film, documentar sau serial, opinie pe baza căreia vă aştept să discutăm în zona de comentarii.
Pe 2 octombrie 2025 cursul BNR era de 5,0837 lei pentru 1 euro, iar 12 luni mai târziu, acelaşi curs BNR era pe 2 octombrie 2026 de 5,3447 lei pentru 1 euro.Observaţi că în doar un an, fără ca nimeni să facă nimic, iar aici mă refer la modificări de contract din partea ta sau a operatorului, tu plăteşti în lei o factură mai mare cu 5,13%.
Mecanismul este foarte simplu:
Și totuși, contul tău bancar se golește de mai mulți lei. Secretul este că nimeni nu a scumpit nimic în acte, dar totul s-a scumpit în realitate. Mecanismul perfect prin care plătești mai mult fără ca nimeni să protesteze are o singură explicație: indexarea la cursul valutar.
Fără o decizie de management a operatorului de a modifica prețurile, fără dezbateri, fără aprobări de la ANCOM sau ANPC, factura ta se scumpește pur și simplu odată cu piața valutară.
contractezi un abonament de, să zicem, 5 euro / lună;
operatorul nu îți emite factura direct la cursul fix din ziua semnării, ci la cursul de schimb din ziua emiterii facturii;
în momentul în care cursul leu / euro suferă deprecieri treptate, diferența se mută automat în factura ta.
Şi acum că am explicat rapid mecanismul, haideţi să răspundem şi la întrebarea din titlul acestui articol.
Iar vestea proastă este că exact acelaşi calcul se aplică la orice abonament exprimat în euro, pe care tu îl plăteşti în lei (televiziune, internet fix, streaming video etc.).
Ba mai mult, dacă verifici contractul, figurați amândoi (tu și operatorul) cu aceeași cifră agreată: 4, 5, 7 sau 10 euro / lună.
Ai sesizat probabil că factura ta de telefonie mobilă crește constant de la o lună la alta, deși nu ai adăugat nicio opțiune nouă, nu ai depășit traficul de date și nici nu ai primit un sms de la operator prin care să fi fost anunțat despre vreo mărire de tarif.
