Luând aceste aspecte în considerare, adică dacă ne raportăm la rapoartele oficiale anunţate de cei doi operatori de telefonie mobilă, putem spune că Orange România este cel mai mare operator telecom din România la jumătatea anului 2026, depăşind Digi Mobil cu aproximativ 600.000 de RGU / ARPU sau cum le numeşte fiecare.
Deşi subiectul rămâne unul destul de delicat, deoarece fiecare companie raportează diferit, este clar pentru toată lumea că Orange şi Digi Mobil se vor lupta la baionetă de acum înainte pentru poziţia de cel mai mare operator telecom din România (Vodafone pare scos din ecuaţie, cel puţin acum).
Într-un articol de acum câteva ore v-am spus că Digi Mobil a ajuns la peste 8,4 milioane de unităţi generatoare de venituri la jumătatea anului 2026 şi tot în acel articol am explicat ce înseamnă acest concept.
La final de iulie şi Orange a prezentat aceeaşi situaţie pentru jumătatea anului 2026, iar din datele oficiale, operatorul portocaliu a confirmat că are 9 milioane de clienţi (Orange foloseşte acel indicator ARPU raportat la o bază extinsă de clienţi unici înregistraţi care generează sau au potenţialul de a genera venituri).
În ambele raportări, nici Digi Mobil, nici Orange nu se referă strict la numărul de cartele active, aşa cum se raportează ANCOM în analizele făcute pieţei de comunicaţii electronice din România.
Cu ajutorul acestui sistem de recunoaştere facială, specialiştii vor afla din timp dacă există vreo problemă cu o anumită specie şi pot lua măsuri din timp. Până acum s-a dovedit că toate speciile sunt în parametrii, astfel că impactul hidrocentralei asupra ecosistemului este minim.
Inginerii chinezi au implementat acum acest sistem de recunoaştere facială a peştilor pentru a uşura munca specialiştilor de mediu. Noul sistem foloseşte sonare şi camere video capabile să filmeze în apă curgătoare, iar imaginile şi datele primite sunt procesate în timp real cu ajutorul inteligenţei artificiale, antrenate să identifice specia peştilor după caracteristicile specifice. Noul sistem este atât de bine antrenat, încât este capabil să distingă peştii la nivel individual după trăsături biometrice (adică nu numără de două ori acelaşi peşte).
Dar de ce ai avea nevoie de un astfel de sistem pentru peşti?
Hidrocentralele care respectă normele de mediu dispun de diverse pasaje dedicate peştilor, unele cruciale pentru a păsta migraţia acestora în râuri. La construcţia unei hidrocentrale, inginerii trebuie să se asigure nu doar că aceasta va produce curent electric, ci şi că nu va distruge ecosistemul din jur.
Hidrocentrala Zangmu este construită pe râul Yarlung Zangbo, unul ce conţine specii de peşti unice. Specialiştii monitorizează permanent evoluţia acestor specii prin pasajul piscicul existent la această hidroncentrală, iar până acum această monitorizare era făcută manual de o echipă formată din câţiva oameni.
Sistemele de recunoaştere facială sunt o normalitate în China, conform datelor oficiale, în această ţară existând peste 700 de milioane de camere video cu tehnologia integrată.
Plecând de la tehnologia existentă şi integrând activ inteligenţa artificială, inginerii chinezi au dezvoltat primul sistem de recunoaştere facială pentru peşti. Acesta a fost implementat deja la hidrocentrala Zangmu din regiunea Tibet, iar precizia acestuia este de 95%, cu posibilităţi viitoare de îmbunătăţire.
La nivel software, Xiaomi Mi 1 venea din fabrică cu interfaţa MIUI 2.3 bazată pe Android 2.3 Gingerbread şi a primit actualizări până la MIUI 5 bazată pe Android 4.1 Jelly Bean.
Xiaomi Mi 1 a fost prima cărămidă în construirea unui gigant, aşa cum cunoaştem astăzi compania Xiaomi (aceasta produce de la telefoane şi tablete, până la televizoare, device-uri IoT şi chiar maşini electrice).
display TFT LCD de 4.0 inci cu rezoluţie de 854 x 480 pixeli fabricat de Sharp;
procesor dual-core Qualcomm Snapdragon S3 tactat la 1.5 GHz cu accelerator grafic Adreno 220;
1 GB RAM şi 4 GB spaţiu de stocare cu suport pentru card microSD de până la 32 GB;
cameră foto de 8 Megapixeli cu f/2.4 şi flash LED;
cameră frontală de 2 Megapixeli;
3G, 2G, GPS, GLONASS;
baterie de 1930 mAh ce putea fi schimbată;
dimensiuni: 125 x 63 x 11.9 mm şi 149 grame greutate.
Pe 16 august 2011 se lansa oficial primul smartphone Xiaomi din istorie, un adevărat deschizător de drumuri, un telefon care va rămâne întotdeauna un nume important pentru compania chineză.
Cu specificaţii din categoria premium, dar cu o construcţie simplă din plastic, Xiaomi Mi 1 şoca piaţa chineză cu preţul său. Acesta a putut fi achiziţionat încă din prima zi la 1999 yuani, echivalentul a 300 de dolari (flagship-urile vremii costau dublu). Xiaomi a înregistrat în primele 34 de ore peste 300.000 de precomenzi, iar strategia companiei chineze era confirmată încă de atunci (telefoanele au fost vândute mulţi ani cu marje de sub 5%, veniturile importante fiind generate din serviciile software integrate).
În urmă cu fix 15 ani, start-up-ul chinez Xiaomi prezenta cu speranţă device-ul Xiaomi Mi 1. Deşi era primul pas în industria controlată de Apple şi Samsung, Xiaomi a intrat puternic cu un smartphone deloc de neglijat din punct de vedere hardware:
Pentru început, reclamele nu vor fi personalizate. Acestea vor apărea în funcţie de subiectul conversaţiei dintre voi şi ChatGPT, cât şi utilizând informaţii contextuale limitate, cum ar fi locaţia generală şi tipul de device utilizat. Conversaţiile anterioare nu vor fi luate în calcul.
Se ştie de ceva timp că Open AI vrea să aducă reclame în ChatGPT şi iată că acest lucru se întâmplă. Compania americană a schimbat recent Politica de Confidenţialitate, iar începând cu sfârşitul acestei luni, vom primi reclame şi în România pe abonamentele Free şi Go (celelalte vor rămâne neschimbate).
Open AI ne garantează şi că datele personale și conversațiile cu ChatGPT rămân private și nu sunt partajate cu agențiile de publicitate.
Openi AI are în vedere ulterior implementarea de reclame personalizate, însă înainte de a face acest lucru, compania americană susţine că va solicita consimţământul utilizatorilor. Cine va dori să primească astfel de publicitate, va fi analizat de AI în baza istoricului, astfel că reclamele vor fi relevante în funcţie de subiectele atinse în discuţiile cu ChatGPT.
Majoritatea covârşitoare a oamenilor folosesc ChatGPT în varianta sa gratuită, adică cu abonamentul Free. Cei care însă vor să folosească inteligenţa artificială la un nivel mai avansat, pot alege oricând abonamentele pe bani Go, Plus sau Pro, la preţuri ce pornesc de la 29,99 lei / lună.
Important de menţionat este că reclamele nu influențează răspunsurile pe care vi le oferă ChatGPT. Reclamele vor fi întotdeauna etichetate clar și separate vizual de răspunsurile inteligenţei artificiale.
Pe lângă o suflantă simplă de frunze dați și de o suflantă ce are și funcție de aspirator + tocare pentru frunze și volum al sacului colector de 55 litri.
🔺Găsiți de la diferitre modele de rucsac și până la papetărie cu instrumente de scris, penar etc.
2. Decorațiune solară cu LED, lampă solară de perete cu LED etc
Am avut un motofierăstrău Husqvarna cu preț mai mult decât dublu față de cel de mai sus. S-a stricat după puțin peste 1 an de utilizare. Am avut noroc cu eMAG că l-au schimbat în garanție. Ai mei au avut modele chinezești ce au rezistat mai mult.
🔺Au și decorațiuni solare sub formă de bufniță, veveriță și căsuță
Trimmer-ul are alimentare pe fir și consum până la maxim 450W. Lungimea de tăiere este de 46 cm. Reflectorul solar are un preț mic, include senzor de mișcare, panou solar etc. Prelungitorul cu tambur are sarcină maximă de 2300W.
LIDL și-a propus să fie destinația părinților interesați de achizițiia de rechizite pentru cei mici în anul școlar 2026 – 2027. Mai sus dați și de un laptop bilingv cu 124 de activități, activități ce susțin dezvoltarea limbajului, a abilităților de matematică etc.
🔺Se apropie toamna, iar LIDL te dorește pregătit pentru îngrijirea grădinii și nu numai
Decorațiunea solară cu LED are înălțime de 80 cm, iar reflectoarul solar include senzor de mișcare. Au prețuri decente pentru ceea ce oferă, iar pentru garanție puteți înrola bonul în aplicația LIDL+. Sunt în esență produse manufacturate de către un partener din China al LIDL, iar calitatea este uneori îndoielnică. Totuși, de cele mai multe ori am remarcat un feedback pozitiv.
Mi se pare interesantă unealta telescopică pentru colectat fructe, dar și mini-fierăstrăul cu lanț și funcționare cu acumulator la 12V. Au adus și un aparat de spălat sub presiune de la Parkside.
🔺Au listat până și topoare, diferite foarfece pentru crengi și grădină etc
4. Trimmer gard viu, prelungitor cu tambur și ascuțitor topoare și cuțite
1. Laptop educativ biling cu licență
🔺Suflantă de frunze și aspirator cu funcție de tocare – ar putea ușura munca celor cu o grădină generoasă
5. Motofierăstrău pe benzină
În catalogul ce va fi activ de mâine dimineață sunt multe produse din categoriile unelte Parkside și Back to School, că tot suntem aproape de începutul noului an școlar în mediul preuniversitar (grădinițe, școli, licee).
Acest articol NU face parte dintr-o campanie desfășurată alături de LIDL. Toate parteneriatele sunt semnalate prin tag-ul advertorial și printr-o notificare la sfârșit de articol.
🔺Presupun că au văzut că sunt vânzări generoase în zona de food pentru animale și au extins oferta și spre accesorii dedicate
Bonus: Produse dedicate celor ce au animale de companie
Vorbim despre o aeronavă ce oferă o autonomie de până la 5555 kilometri, o capacitate de până la 192 pasageri şi ce atinge o viteză de croazieră Mach 0.785 (834 kilometri / oră la altitudinea de croazieră de aproximativ 10.000 – 11.000 metri).
COMAC 919 a operat pe 12 august 2026 primul său zbor internaţional comercial regulat, de la Beijing, capitala Chinei, către Ulaanbaatar, capitala Mongoliei. Este o premieră pentru COMAC, dar mai ales o premieră pentru ambiţiile globale ale Chinei în acest domeniu.
Doar că aşa cum ne-a obişnuit în ultima perioadă, China are ambiţii mari şi în acest domeniu extrem de important şi investeşte sume de ordinul miliardelor de dolari pentru a le prinde din urmă pe Airbus şi Boeing. Compania însărcinată să facă lucrul acesta se numeşte COMAC, adică Commercial Aircraft Corporation of China (Corporaţia Chineză de Avioane Comerciale).
Aviaţia comercială modernă se bazează în prezent pe doi mai producători care să acopere necesarul de aeronave moderne şi (mai ales) sigure. După cum probabil v-aţi dat seama vorbim despre Airbus din Franţa şi Boeing din Statele Unite ale Americii.
Foarte probabil COMAC va deveni liderul pieţei de avioane comerciale electrice, producătorul chinez dezvoltând foarte mult acest segment. La avioane însă treaba nu este la fel de simplă ca la maşini, astfel că lucrurile evoluează mult mai lent. De aceea COMAC lucrează şi la aeronave clasice, iar cel mai cel model al său se numeşte COMAC 919.
Modelul COMAC 919 nu are încă certificări din partea autorităţilor aeronautice din Statele Unite ale Americii sau Uniunea Europeană, aspect care încă îi limitează accesul pe pieţele internaţionale. Însă China merge etapizat, încă mai are de lucru cu COMAC şi aeronavele sale, iar zborul de acum câteva zile este dovada clară că vine din urmă.
DIGI a publicat recent raportul financiar aferent primului semestru din 2026, adică cel valabil la 30 iunie 2026. Rezultatele sunt remarcabile, iar evoluţia impresionantă.
Observaţi că Digi Mobil merge excelent, însă creşterea explozivă de 20,2% se datorează şi integrării clienţilor de cartele preplătite Telekom.
Pentru România situaţia este următoarea:
serviciile de telefonie mobilă (Digi Mobil) au ajuns la 8.424.000 RGU, în creştere cu 20,2% vs aceeaşi perioadă de anul trecut;
televiziunea cu plată a ajuns la 6.055.000 RGU, în creştere cu 1,6% vs aceeaşi perioadă de anul trecut;
serviciile de internet fix au ajuns la 5.244.000 RGU, în creştere cu 4,3% vs aceeaşi perioadă de anul trecut;
serviciile de telefonie fixă au ajuns la 774.000 RGU, în scădere cu 6,6% vs aceeaşi perioadă de anul trecut.
Grupul DIGI a înregistrat venituri de peste 1,2 miliarde de euro în perioada ianuarie – iunie 2026, în creştere cu 10% comparativ cu acelaşi semestru din 2025. Grupul a realizat o creștere semnificativă a numărului de unităţi generatoare de venituri (RGU), ajungând la 33,9 milioane RGU la 30 iunie 2026 (+14% față de 30 iunie 2025), la nivelul întregului portofoliu de servicii – telefonie mobilă, internet fix (broadband), televiziune cu plată (Pay-TV) și telefonie fixă în România, Spania, Portugalia și Italia.
Iar pentru cei care nu ştiu ce înseamnă RGU, acesta vine din limba engleză de la revenue generating unit (unitate generatoare de venit) şi reprezintă venitul generat de un serviciu / abonament. Deci nu vorbim despre clienţi, ci de serviciile sau abonamentele contractate de aceştia (dacă eu am pe numele meu 3 abonamente de telefonie mobilă, vorbim de 3 RGU-uri).
Compania aeriană FLYONE a organizat pe 7 noiembrie, o campanie promoţională în care a pus la bătaie 4500 de bilete la acest super preţ. Eu am prins 4 astfel de bilete, pentru mine şi soţie, dus-întors, 16 – 21 octombrie 2026, pe ruta Bucureşti – Bruxelles. Aş fi zburat practic până în Belgia şi înapoi împreună cu soţia pentru doar 7,96 euro.
Imediat după Black Friday 2025 am scris un articol în care v-am invitat să ne spuneţi care au fost cele mai bune achiziţii ale voastre cu prilejul acelui mare eveniment de shopping. Personal m-am mândrit cu biletele de avion pe care le-am prins cu 1,99 euro /sens.
De curiozitate am intrat pe pagina oficială a celor de la FLYONE şi am vrut să văd dacă există alte zboruri pe ruta Bucureşti – Bruxelles şi ce să vezi, nimic. Pe septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie şi aşa mai departe, nu există niciun zbor pe această rută.
Sigur că la cum au evoluat preţurile la kerosen în ultima perioadă, foarte probabil acest zbor ar fi fost o gaură financiară mare pentru FLYONE şi pot să înţeleg acest lucru, însă mi-ar fi plăcut ca anularea să se facă într-un mod mai amical, cu un mail mai uman, nu aşa sec.
În fine, bine că nu am apucat să îmi rezerv cazare sau alte bilete pe la diverse surse de entertainemnt. Deci da, cam gata şi cu minunea de Black Friday 2025.
Super preţ cu siguranţă, însă se pare că şi o mică ţeapă sau un simplu joc de marketing. În acest final de săptămână am primit un mail în care am fost informat că zborul a fost anulat.
Aceleaşi date oficiale ne spun că acest număr de angajaţi este la cel mai scăzut nivel începând cu anul 2005.
Cândva punctul zero de plecare în industria auto globală, Germania a devenit astăzi scumpă în producţie, învechită în tehnologie, lentă în decizii şi birocratică din punct de vedere administrativ.
Problema este că evoluţia nu se anunţă deloc pozitivă, estimările actuale ale Asociaţiei Industriei Auto din Germania susţinând că până în 2035 s-ar putea pierde peste 225.000 de locuri de muncă în industria auto germană.
Industria auto germană trece printr-o criză aproape existenţială şi spun asta tocmai pentru că nu vorbim despre o simplă scădere a vânzărilor, ci despre o pierdere accentuată de competitivitate globală.
Conform datelor publicate de Oficiul Federal de Statistică pe 14 august, la 30 iunie 2026 în industria auto germană (iar aici vorbim inclusiv de furnizorii de componente) mai lucrau 691.500 de angajaţi, în scădere cu 5,8% vs 30 iunie 2025. În doar 12 luni au ieşit din sistem sub diverse forme peste 42.300 de salariaţi.
Pilonul central al celei mai mari economii europene se vede nevoit să reducă dramatic costurile, iar cea mai evidentă soluţie este cea de implementare a unei strategii de diminuare a personalului.
Din păcate Apple nu prea are alte soluţii şi foarte probabil viitoarea generaţie iPhone va fi şi mai scumpă şi mai limitată ca stoc (rămâne să vedem şi cât de mare va fi minusul dintre capacitatea de productie şi cerere).
Apple trece printr-o perioadă destul de complicată din punct de vedere logistic, uriaşa companie americană fiind lovită direct de criza de pe piaţa de semiconductori (în special cea a memoriilor RAM şi NAND).
Aşa cum am mai zis-o şi cu alte ocazii, pentru tot ce scrie Made in China, Apple are nevoie de aprobări din partea guvernului american. Din păcate atât CXMT, cât şi YMTC, se află pe lista neagră a Pentagonului, astfel că secretarul de comerţ, Howard Lutnick, a confirmat recent că administraţia Trump nu este de acord ca Apple să folosească memorii fabricate în China.
„Administrația Trump nu este în favoarea acestui lucru. Trebuie să existe alte soluții pentru problema memoriei, dar nu este în regulă ca mari companii americane să folosească memorii chinezești”, a declarat acesta presei.
Această criză nu se traduce doar în costuri mai mari, ci şi într-un stoc mult mai limitat. Apple a reuşit să îşi asigure un anumit stoc pentru memorii RAM şi NAND, însă acestea nu sunt suficiente în raport cu cererea estimată pentru viitoarea generaţie iPhone.
Plecând de la această nevoie urgentă, Apple s-a orientat către producătorii chinezi CXMT şi YMTC. Aceştia au capacităţi mari de producţie, tehnologie de top şi ar putea acoperi golul lăsat de ceilalţi parteneri.
