O informaţie interesantă a apărut săptămâna aceasta pe radarul numit „bursa zvonurilor” şi anume că Elon Musk ar pregăti terenul pentru achiziţia Verizon, una dintre cele mai mari companii globale de telecomunicaţii.
În plus, chiar dacă SpaceX şi Verizon ar bate palma, nu cred că autorităţile americane ar aproba această tranzacţie, deoarece vorbim de cea mai mare reţea privată de sateliţi din lume şi cel mai mare operator telecom din Statele Unite ale Americii (s-ar crea astfel un monopol evident în această combinaţie).
Eu zic că acest zvon are şanse aproape infime de a deveni realitate.
Adevărul este că o astfel de tranzacţie ar fi destul de greu de realizat, mai ales că valoarea de piaţă a celor de la Verizon este de aproximativ 190 de miliarde de dolari. Ori să cumperi un aşa gigant, ai avea nevoie de o ofertă de preluare de cel puţin 220 – 225 miliarde de dolari, bani de care Elon Musk nu cred că poate face rost prea uşor.
S-ar părea că SpaceX intenţionează să intre în povestea operatorilor de telefonie mobilă, iar compania se gândeşte să cumpere ceva existent cu tot cu infrastructură, o afacere capabilă să ducă SpaceX la alt nivel. Surse americane susţin că noul CEO Verizon, Dan Schulman, a început să facă deja mutări interne sub blânda oblăduire a lui Elon Musk, aducându-l recent în companie pe Alfonso Villanueva, un vechi prieten şi colaborator de la PayPal.
Vorbim de 49 de device-uri aflate în diferite stadii de testare firmware astfel:
Galaxy S25;
Galaxy S25+;
Galaxy S25 Ultra;
Galaxy S25 FE;
Galaxy S24;
Galaxy S24+;
Galaxy S24 Ultra;
Galaxy S24 FE;
Galaxy S23;
Galaxy S23+;
Galaxy S23 Ultra;
Galaxy S23 FE.
Seria Samsung Galaxy Tab;
Galaxy Z Fold 7;
Galaxy Z Flip 7;
Galaxy Z Fold 6;
Galaxy Z Flip 6;
Galaxy Z Fold 5;
Galaxy Z Flip 5.
Seria Samsung Galaxy S;
Galaxy A57;
Galaxy A37;
Galaxy A27;
Galaxy A17;
Galaxy A07;
Galaxy A56;
Galaxy A36;
Galaxy A26;
Galaxy A16;
Galaxy A55;
Galaxy A35;
Galaxy A25;
Galaxy A15 5G;
Galaxy A54;
Galaxy A34;
Galaxy A24.
Dacă vă întrebaţi de ce nu aţi regăsit pe listă smartphone-urile din seria Samsung Galaxy S26, aflaţi că aceasta este singura aflată deja în faza beta de testare publică, adică se află într-o etapă mult mai avansată.
Galaxy M35;
Galaxy M56;
Galaxy M34.
Seria Samsung Galaxy M;
Galaxy Tab S11;
Galaxy Tab S11 Ultra;
Galaxy Tab S10+;
Galaxy Tab S10 Ultra;
Galaxy Tab S10 FE;
Galaxy Tab S10 FE+;
Galaxy Tab S10 Lite;
Galaxy Tab S9;
Galaxy Tab S9+;
Galaxy Tab S9 Ultra;
Galaxy Tab A11;
Galaxy Tab S6 Lite.
Samsung pregăteşte noul val de actualizări, cel pentru interfaţa One UI 9 bazată pe Android 17. Conform unor surse apropiate de producătorul sud-coreean, în prezent se testează la nivel intern această ultimă iteraţie software pe un număr impresionant de device-uri.
Aşa cum am zis în titlul acestui articol, România trece printr-o criză energetică aproape perfectă, iar următoarea perioadă se anunţă critică.
Sigur că au mai fost luate şi alte decizii secundare, unele care însă sunt destul de limitative la rândul lor. Problema este că Europa trece în acest moment printr-o secetă severă şi producţia de electricitate este afectată peste tot.
La unele staţii din ţară motorina standard a ajuns până la 10,68 lei / litru, record în istoria României, iar lucrurile nu par a evolua în direcţia potrivită, în contextul în care petrolierele evită să mai rămână la încărcat în zona terminalului Caspian Pipeline Consortium (CPC), după ce joi o navă a fost atacată de drone (ţara noastră importă peste 50% din ţiţeiul rafinat prin intermediul acestui terminal din portul Novorosisk).
Criza 2;
România trece în această perioadă printr-o criză energetică destul de gravă, iar zilele / săptămânile următoare se anunţă din cele mai grele.
Preţurile la motorină şi la benzină au explodat în ultimele zile, astfel că la ora scrierii acestui articol cel mai ieftin litru de benzină standard pleacă de pe la 9,35 – 9,40 lei, iar cel mai ieftin litru de motorină standard pleacă de la 10,40 – 10,45 lei.
Preţurile la motorină şi la benzină au explodat în ultimele zile, astfel că la ora scrierii acestui articol cel mai ieftin litru de benzină standard pleacă de pe la 9,35 – 9,40 lei, iar cel mai ieftin litru de motorină standard pleacă de la 10,40 – 10,45 lei.
Creatorii de conținut care vizează longevitatea streamingului iau în considerare două priorități principale: menținerea prospețimii jocurilor și asigurarea fiabilității tehnice. Abonamentele la biblioteci precum EA Play oferă cicluri de conținut previzibile și acces eficient, permițând canalelor mai mici să experimenteze cu mai multe titluri la un singur preț. Cu toate acestea, pe măsură ce canalele cresc, diversificarea devine mai importantă. Streamerii trebuie să poată urmări jocurile virale și să se adapteze la gusturile în schimbare, lucru pe care doar o strategie de achiziție multi-platformă îl susține.
Fiecare abordare are susținători. Unii acordă prioritate siguranței și simplității unui abonament all-in-one, bucurându-se de o configurare minimă și o rotație ușoară între jocuri. Alții prosperă datorită flexibilității, valorificând atât retailerii oficiali, cât și piețele digitale pentru acrea o bază de conținut largă și dinamică. Cele mai de succes configurații de streaming folosesc un acces hibrid la bibliotecă pentru conținut constant, completat cu titluri alese cu grijă de pe o piață digitală, după o cercetare pe mai multe platforme.
Streamerii care se diversifică pe magazinele oficiale și piețele digitale au acces la mai mult decât o selecție mai mare de jocuri. Achiziționarea de titluri individuale din diverse surse oferă flexibilitate: orice gen, orice editor, oricând. Acest lucru satisface publicul care dorește varietate sau lansări la modă. Compromisul este o experiență mai fragmentată, mai multe lansatoare, mai multă urmărire a licențelor și costuri inițiale mai mari.
Dilema platformei: flexibilitate vs. comoditate
Streamingul a transformat modul în care oamenii interacționează cu jocurile, atât pentru jucători, cât și pentru public. Dorința de a descoperi experiențe noi, de a juca iar vechile titluri favorite și de a prezenta conținut nou în fiecare săptămână ridică o întrebare mai importantă: este mai bine să rămâi la o bibliotecă de jocuri all-in-one sau combinarea platformelor oferă un avantaj? Această decizie determină nu numai ce se joacă, ci și cât de ușor îi este unui streamer să configureze, să schimbe jocurile și să-și crească audiența.
Pe de altă parte, bibliotecile oficiale cu abonament pot simplifica facturarea și pot oferi avantaje suplimentare, dar rareori oferă întreaga gamă de lansări noi imediat ce acestea ajung pe piață. Acest lucru înseamnă că unele dintre cele mai discutate jocuri ale anului, în special jocurile indie de succes sau cele exclusive pentru anumite platforme, necesită în continuare achiziții externe pentru a acoperi cererea publicului.
Acest articol este susținut de Eneba, nu a fost redactat de echipa Gadget.ro, iar imaginea reprezentativă a fost creată de Gemini AI
Succesul streamingului: care abordare câștigă?
Dar dependența exclusivă de un singur ecosistem nu este lipsită de dezavantaje. Gusturile publicului sunt variate, iar spectatorii speră adesea la un mix de jocuri populare și de nișă de la diferiți editori. Limitarea streamurilor la biblioteca unui singur editor ar putea reduce potențialul de descoperire, mai ales când marile succese indie sau jocurile la modă rămân în afara pachetelor incluse. În plus, eliminarea titlurilor mai vechi sau cu performanțe slabe dintr-o singură bibliotecă poate da peste cap streamurile planificate.
Decizia privind locul de achiziție a jocurilor se reduce la un echilibru între magazinele oficiale și piețele digitale de încredere. Magazinele oficiale oferă acces direct, în timp ce piețele digitale precum Eneba oferă prețuri competitive, comercianți verificați și informații clare privind regiunea pe listele de produse. Pentru mulți, posibilitatea de a compara rapid ofertele, de a accesa coduri de joc instantanu și de a vedea opțiunile de rambursare pentru codurile nevalide transformă aceste platforme în alternative de încredere. Streamerii apreciază faptul că pot vedea dinainte compatibilitatea regională a jocurilor și că știu că vânzătorii de pe piață sunt verificați înainte de cumpărare, ceea ce îi ajută să evite surprizele neplăcute legate de blocarea regională.
Această trecere către combinarea bibliotecilor de abonamente cu achiziții selective de pe piețe este deja vizibilă pe platforme precum Eneba, unde streamerii compară, răsfoiesc și creează rotații diverse de jocuri, adaptate unui public în continuă evoluție.
Platformele care oferă acces la biblioteci extinse au câștigat rapid popularitate. Servicii precum EA Play atrag utilizatorii cu un singur abonament care deblochează numeroase titluri, versiuni de probă și recompense pentru abonați. Pentru un streamer, acest lucru poate însemna mai puțin timp petrecut cu achiziționarea de jocuri individuale și mai mult timp dedicat explorării unui catalog vast pentru a menține canalul proaspăt. Pare eficient: o singură bibliotecă, o singură autentificare, o ofertă variată de conținut.
Când vorbim despre sunet, TCL 65C7L se laudă cu unul de la Bang & Olufsen, și nu este doar o etichetă acolo.
Ideea este că ai foarte multe opțiuni de reglaj pentru imagine și îmi este greu să cred că vor exista utilizatori care să nu găsească mixul optim. Mă refer aici nu doar la culori, balans de alb, contrast, ci și la rezolvarea scenelor în mișcare, la „nivelarea” zgomotului de imagine și la partea de upscaling. În unele combinații poți găsi imaginea prea „grunjoasă” sau cu un upscaling făcut prea agresiv, dar eu am reușit după câteva minute bune de ajustări să ajung la o imagine foarte echilibrată.
Informații din AIDA64 despre televizorul TCL 65C7L:
Avem, pe lângă televizor, cele două elemente care alcătuiesc standul, dintre care unul are deja montat capacul prin spatele căruia poți aranja cablurile, set de șuruburi pentru fixarea standului, set de bride pentru managementul cablurilor, set de șuruburi și distanțiere pentru eventualul montaj pe perete pe un suport dedicat (nu este în pachet), telecomanda, baterii compatibile pentru aceasta, cablul de alimentare și mai multe pliante și cărticele, dintre care una cu rol de ghid de pornire rapidă și alta ca manual al utilizatorului.
Există o zonă prin care poți organiza cablurile, cea care are și un capac spre a le ascunde cât se poate. Marginile sunt metalice, finisate fix spre a scoate asta în evidență. Pe lateral, pe marginea din dreapta sus, este afișat tipul de panou, mai precis cel de tip Premium SQD-MiniLED.
Conform producătorului, TCL 65C7L acoperă în procent de 100% spectrul de culoare BT.2020, iar eu pot să spun că, într-adevăr, culorile sunt foarte bogate, vivide și strălucitoare, să le numesc. Din fabrică, mi se pare că nuanțele sunt poate prea saturate, cel puțin pentru preferințele mele, dar după ce am reglat totul așa cum îmi place mie, am descoperit o imagine foarte bună, peste așteptări.
Înainte de a încheia această prezentare, trebuie să vedem și prețul. Ei bine, la momentul la care redactez aceste rânduri, TCL 65C7L este afișat pe eMAG la 6.000 de lei, cu o reducere de la prețul de listă de 7.500 de lei. În plus, în aceste zile, prin campania Electro-Weekend de pe eMAG, apare un discount suplimentar de -20%, care face ca prețul final să fie de doar 4.800 lei, ceea ce mi se pare foarte bine pentru un televizor precum TCL 65C7L.
Prezența magazinului de aplicații Google Play te lasă să instalezi orice fel de aplicații, aș spune chiar că pentru un televizor este o selecție inutil de vastă. Cel mai important mi se pare că totul se mișcă rapid, pare că nu mai sunt probleme cu agățări prin interfață.
Chiar și fără un aranjament complicat (este cu 2.2 canale), sunetul este foarte plin, dar mai ales cu o spațialitate impresionantă. Bass-ul este bine reprodus, nu forțat, chiar dacă nici nu este unul dintre cele mai profunde. Până pe la 50 – 60% din intensitate bass-ul ține pasul cu celelalte frecvențe, mai sus de atât își pierde din prezență. Aș spune că nici nu prea are rost să urci mai mult de 70% vreodată, nici măcar când asculți muzică, intensitatea la acea valoare fiind cel puțin satisfăcătoare într-o cameră de până la 20 – 25 mp.
Telecomanda este una ce pare clasică, având inclusiv zona cu butoanele numerice, însă este una smart. Este lungă, îngustă, destul de subțire și foarte ușoară.
Privit din față, TCL 65C7L se remarcă prin margini înguste pe trei dintre laturi (laterale și cea de sus), în timp ce cea de jos este o idee mai lată. Pe centru apare zona cu senzori (de lumină în special, dar și cel IR), unde este și un LED de status. În colțul din dreapta jos apare inscripția „Audio by Bang & Olufsen”, care este și pe spatele televizorului, între cele două woofere din centru.
Calitatea de fabricație este foarte bună, mai nimic nu mi-a lăsat impresia de produs ieftin, ba din contră. TCL 65C7L arată mai degrabă a televizor dintr-un segment superior, nu cel mid-range.
Asta se poate datora și unui ansamblu hardware care are în centru un procesor MediaTek MT5896, unul quad-core cu nuclee Cortex-A73 ce au o frecvență de bază de 1.39 GHz. Acceleratorul grafic este un Mali-G52, în timp ce memoria RAM este de 2.5 GB. Spațiul intern de stocare este de 64 GB, foarte bine, dintre care pentru instalarea de aplicații sunt disponibili în jur de 49 GB.
Elementele fizice de conectivitate sunt cu intrare de pe lateral, undeva către zona din stânga de pe spatele televizorului. Acolo vedem patru porturi HDMI (până la HDMI 2.1 cu suport HDCP 2.2), un USB-A 3.0, Ethernet RJ-45, slot CI+, ieșire audio optică și două intrări TV – Cable + Satellite. Nu există într-adevăr ieșire analog de sunet (jack de 3.5 mm) și nici alte intrări A/V RCA, dar în 2026 nu cred că sunt atât de folosite astfel de porturi.
Designul televizorului TCL 65C7L este unul ce-l duce mai aproape de segmentul flagship, la fel ca multe dintre specificațiile sale. Încă de când îl scoatem din cutie observăm că este destul de subțire, iar asta pe mai toată suprafața sa (circa 56 mm). Pe spate este un model interesant cu multe pătrate, iar aspectul este unul curat, ceea ce, din punctul meu de vedere, te poate lăsa să-l așezi chiar și spre mijlocul unei încăperi, adică cu „posteriorul” la vedere.
Ecranul și marginile sunt bine protejate din fabrică cu mai multe folii, iar după ce le desfaci remarci că panoul reflectă foarte puțin mediul ambiant.
În primul rând, haideți să vedem ce primim în cutie:
Singurele pe care nu am reușit să le rezolv complet au fost scenele cu mișcări rapide. Este valabil strict pentru momentele în care se face și upscaling de la Full HD la 4K, în rest, cu conținut nativ 4K nu există artefacte de imagine în jurul subiecților aflați în mișcare pe un fundal contrastant.
Frecvențele medii sunt foarte bune, clare și bine separate, iar înaltele sunt și ele cel puțin surprinzătoare, scoase atât cât trebuie la înaintare și bine reglate.
În ultimele zile am avut la dispoziție un smart TV TCL 65C7L despre care am putut descoperi multe, însă nu suficiente cât să pot redacta un review complet. Chiar și așa, consider că în prezentarea de față voi acoperi destul de mult, pot veni cu destule detalii cât să vă puteți face o impresie cât mai corectă despre tot ce înseamnă acest televizor.
Interfața Google TV 14 pe smart TV TCL 65C7L:
Una peste alta, TCL 65C7L aduce o calitate a imaginii ce se apropie mult de segmentul flagship, chiar dacă asta înseamnă ceva implicare din partea utilizatorului. Dacă vei alege doar unul dintre modurile de imagine din fabrică, nu mi se pare că poți obține tot ce poate panoul. Apropo de modurile de imagine, acestea sunt: Standard (foarte echilibrat), Sport, Filmmaker, Cinema (bun și acesta), Inteligent (uneori prea agresiv), Dinamic (peste limită de saturate culorile, iar contrastul prea ridicat).
În concluzie, dacă prindeți TCL 65C7L la un preț din zona de 5.000 de lei, mi se pare o alegere cel puțin inspirată. Asta fiindcă vorbim în definitiv despre un televizor din gama 2026 căruia cu greu i-aș putea găsi puncte slabe evidente, sigur raportat la acest cost de sub 1.000 de Euro. Are un design modern, calitate înaltă de fabricație, imaginea este peste așteptări după ceva reglaje, sunet bun spre foarte bun semnat Bang & Olufsen, ansamblu hardware ce face față cu brio în Google TV 14 și o conectivitate cel puțin satisfăcătoare. Telecomanda mi se pare singura care nu arată așa cum ar trebui în 2026, dar, pe de altă parte, are toate butoanele de care ai nevoie (mă refer aici în special la cele numerice) și vine și cu microfon integrat. Așa că, dacă vrei un televizor mid-range din gama 2026 cu ecran de 65 de inch, eu zic că TCL 65C7L merită atenția ta.
Este doar din plastic și nu emană neapărat o senzație de premium, dar nici televizorul TCL 65C7L nu este neapărat unul din acest segment, fiind de fapt unul mid-range, dar cu ceva veleități de flagship. Telecomanda se conectează prin Bluetooth la TV și dispune și de microfon integrat, prin care poți da comenzi vocale în sistemul de operare.
Trecem la ceea ce contează probabil cel mai mult la un TV, anume ecranul. Ei bine, în acest caz vorbim despre unul cu diagonala de 65 inch, cu rezoluție 4K, cu rată de refresh ce poate urca până la 144 Hz și cu luminozitate maximă de 3000 niți în peak. Panoul SQD-MiniLED, cu tehnologie de bază HVA (High-domain Vertical Alignment), adică o evoluție semnificativă a deja clasicei VA, este unul mat, care, așa cum am mai precizat deja, reflectă foarte puțin mediul ambiant.
Luminozitatea maximă este foarte ridicată, aici nu prea am ce să comentez, la fel și contrastul, pe care eu l-am reglat ceva mai jos, undeva pe la 75 din 100, pentru a asigura și un interval dinamic cât mai extins, fără a pierde din echilibru. Negrul este adânc, chiar dacă în scene complexe, cu imagini în care sunt atât zone foarte luminoase și altele complet închise, apare inevitabilul efect de blooming. Nu este exagerat, nici pe departe, dar nefiind vorba despre un panou cu pixeli iluminați individual (OLED), astfel de comportament nu poate fi decât redus, nu și eliminat.
Pe zona de conectivitate, nu mi se pare că i-ar lipsi ceva televizorului TCL 65C7L, iar elementele sunt suficient de actuale și de performante. Pe wireless avem Wi-Fi 5 dual band pe 2.4 și 5 GHz și Bluetooth 5.4, nimic rău.
Dacă vorbim despre sistemul de operare, din nou bine. Avem cel mai recent Google TV, adică versiunea 14, care mi se pare cu mult mai bine optimizată pentru răspuns rapid, fără lag. Interfața nu s-a modificat mult față de edițiile anterioare Google TV, dar este ceva mai simplă, mai facil de parcurs.
Să sperăm că tendinţa va rămâne crescătoare, mai ales pentru miile de acţionari DIGI.
la final de iunie a devenit reţeaua mobilă din România cu cei mai mulţi utilizatori;
la mijloc de iulie şi-a listat cu succes subsidiara din Spania pe bursele de valori din această ţară;
recenta depăşit în premieră o capitalizare bursieră de 20 de miliarde de lei la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
Acest ultim eveniment s-a întâmplat chiar în cursul zilei de astăzi, 30 iulie 2026, după o evoluţie absolut spectaculoasă în ultimele luni. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, acţiunile DIGI au crescut cu 132%, 90% din această creştere rapidă având loc în 2026 (de la începutul anului şi până în prezent). Fiecare acţiuni DIGI a fost cotată la 69,6 lei.
DIGI se află într-o etapă excelentă a existenţei sale, în vara acestui an primind veşti din cele mai bune:
Evoluţia este un clară şi de apreciat, chiar dacă la început investitorii nu au văzut cu ochi buni această politică a celui mai mic preţ. Îmi aduc aminte că prin 2019 acţiunile DIGI ajungeau la un minim istoric de 24 lei, iar astăzi, 7 ani mai târziu, aceeaşi acţiune valorează aproape de 3 ori mai mult.
Samsung Electronics a publicat recent raportul financiar aferent celui de-al doilea trimestru al anului, cel valabil pentru perioada aprilie – iunie.
2026 se anunţă în continuare unul senzaţional pentru Samsung, mai ales că numărul de comenzi pentru tot ce înseamnă dezvoltarea AI este atât de mare, încât compania sud-coreeană intenţionează să dubleze investiţiile în capacităţile de producţie.
Explicaţia acestei evoluţii este simplă şi are legătură cu explozia cererii pentru tot ce înseamnă soluţii hardware pentru aplicaţii şi centre de date AI.
Divizia producătoare de dispozitive mobile şi echipamente de reţea (Device eXperience Division) a anunţat venituri de 23 de miliarde de dolari şi o pierdere de 489 milioane de dolari.Este pentru prima oară în istorie când divizia producătoare de smartphone-uri Samsung declară o pierdere trimestrială.
Gigantul sud-coreean o duce extraordinar de bine la modul general, acesta anunţând venituri record de 119 miliarde de dolari (în creştere cu 130% vs aceeaşi perioadă din 2025) şi un profit operaţional de 62 de miliarde de dolari (în creştere cu 1814% vs aceeaşi perioadă de anul trecut).
Vă daţi seama că toată această creştere aproape şocantă a fost susţinută de divizia de semiconductori (Device Solutions Division), aceasta raportând venituri de 89 de miliarde de dolari şi un profit operaţional de 61 de miliarde de dolari.
Sigur că la acest nivel nu au cum să lipsească ecranul LCD de 1.8 inci, procesorul Unisoc SC6531E, conectivitatea 2G, portul microUSB, radio FM-ul şi bateria de 1020 mAh ce promite o autonomie de nici nu o putem pronunţa în zilele noastre.
Şi totuşi, o rundă de Snake face în continuare toţi banii.
Compania finlandeză pregăteşte lansarea modelului Nokia 100 (2026), unul cu design modern, dar cu apucători de 2001. Acesta va veni în standard cu Snake, lanternă, cameră foto VGA şi faimosul suport pentru card microSD pentru muzica MP3.
Într-o perioadă în care toată lumea aleargă după inteligenţa artificială şi implicaţiile ei, HMD Global spune nu efectului de turmă şi se întoarce la origini.
Nokia 100 (2026) va fi disponibil pe negru, mov şi vede, va rula sistemul de operare S30+ şi va costa vreo 25 – 30 de euro.
Pentru cei care nu ştiu, HMD Global este un producător care a eşuat lamentabil în lumea telefoanelor inteligente şi mai câştigă o pâine cinstită prin feature phone-uri. Dacă vreţi să vedeţi întreaga colecţie de telefoane clasice, intraţi pe hmd.com şi veţi descoperi trecutul în prezent.
Conform unei analize recente a celor de la SellCell, smartphone-urile pliabile nu stau bine nici când vorbim de devalorizare. Un astfel de device pierde în medie 64.6% din valoarea iniţială după doar 12 luni, adică pierde în medie 997,69 dolari (aproape 1000 de dolari după 1 an de utilizare).
Aici cred că sunt mai multe explicaţii, iar printre cele mai importante aş menţiona:
Spre comparaţie, smartphone-urile în format clasic se devalorizează în medie cu 55,3% dupa 12 luni, adică utilizatorul pierde în medie 605,32 dolari după 1 ani de utilizare.
Printr-un calcul simplu aflăm că un pliabil se devalorizează în medie cam cu 9,3% mai rapid decât un smartphone clasic.
Eu personal am zis întotdeauna că cel mai prost moment să îţi cumperi un smartphone este imediat după lansare, atunci fiind preţul cel mai mare şi perioada optimă pentru maximizare a profitului pentru producător.
Smartphone-urile pliabile câştigă teren an de an, însă cu viteza melcului, acest segment de piaţa nefiind un campion atunci când vorbim de volume mari. În contextul actual al exploziei în materie de costuri de producţie, eu zic că sunt şanse mari ca în trimestrele următoare să asistăm la o încetinere sau chiar la o stagnare a vânzărilor de pliabile.
reticenţa cumpărătorilor în a achiziţiona smartphone-uri pliabile second-hand;
costurile mari de reparaţie după ieşirea din garanţie;
În februarie anul acesta vă scriam că youtuber-ul iSilent a încheiat un parteneriat cu Kaufland România şi a lansat un nou brand de sucuri denumit GOO GOO. Tot atunci vă spuneam că fiul meu de 9 ani m-a alergat prin toate magazinele, în speranţa că va gasi un banal suc de portocale sau de mere şi afine, la „doar” 5,99 lei pentru 200 ml.
Marco Hößl, CEO Kaufland Romania & Moldova, a declarat că „ritmul cererii consumatorilor nu mai este stabilit de sezoane, ci de videoclipuri TikTok de 15 secunde. Pentru un retailer modern, a rămâne relevant înseamnă să se miște cu viteza rețelelor sociale. Adoptarea tendințelor virale este esențială pentru a întâlni o nouă generație de cumpărători care se așteaptă ca feed-urile lor digitale să corespundă realității lor fizice. Când un produs devine viral, cererea explodează peste noapte. A fi suficient de agil pentru a găsi și evidenția aceste produse este modul în care le arătăm clienților noștri că ascultăm.”
Am făcut această introducere pentru a vă arăta că pe TikTok, Youtube şi alte platforme sociale sunt promovate atât de multe produse, încât unele ajung trend. Ei bine, acestea, cele cu cea mai mare căutare, le veţi putea găsi în magazinele Kaufland pe standuri speciale amenajate şi semnalate cu mesajul „Tiktok – în trend acum!”.
Kaufland are în ţara noastră peste 190 de magazine, astfel că oferă o acoperire foarte bună pentru cei interesaţi să testeze ce este în trend acum.
Acesta a lansat recent o altă aromă, ceva cu căpşune parcă şi iar a trebuit să caut prin raioane sucul cu pricina.
Nu uitaţi nici de rubrica noastră „5 gadgets de la Kaufland”, cea în care vă prezentăm cele mai interesante 5 device-uri din catalogul săptămânal.
